Moral sau imoral?

joi, 17 septembrie 2015

          Conceptul de moralitate a fost îndelung dezbătut în toate ramurile societății, în special cele care implica relații interumane. Totuși, acest termen, "moral", nu a primit încă o definiție clară și nici nu poate fi asociat doar anumitor fapte deoarece omul prezintă subiectivitate în tot ceea ce face și gândește. Prin urmare, ceea ce este moral pentru o persoană nu este în mod implicit moral și pentru o alta. Dacă analizăm această afirmație și o supunem mai multor exemple reale, s-ar putea să ajungem la concluzia că în lume este haos și neînțelegere. Bineînțeles, în lumea noastră este haos și este și multă nedreptate, conflicte din belșug, dar în cadrul societății au fost stabilite gesturi care nu sunt morale printre care se numără eutanasia umană, clonarea, avortul, sinuciderea etc.
          Din punctul meu de vedere, avortul este o faptă plină de imoralitate. Avortul presupune a ucide o ființă care nu a apucat încă să se nască. Așadar, avortul e o crimă. 
          Desigur, există mai multe unghiuri din care poate fi analizat acest gest, de a face avort.
          În primă instanță, vorbim despre avortul spontan, pe care îl produce însuși corpul mamei. Nu este foarte științific explicat dar eu cred că este alegerea destinului, a naturii umane. Sunt șanse foarte mari ca acel copil, dacă s-ar fi născut, să fi avut mari probleme de sănătate sau poate chiar să nu fi trăit. Aici intervine selecția naturală. Nefiind decizia mamei sau a medicilor, avortul, în acest caz, nu poate fi considerat nici moral, nici imoral.
          În al doilea rând, se poate discuta despre avort în cazul unui viol sau, pur și simplu, al unei sarcini nedorite. Aici, avortul este imoral. Desigur, și violul este imoral, dar mergând pe premiza că fiecare lucru se întâmplă cu un scop, nicio tânără nu are dreptul să facă avort. Chiar dacă este dificil de trăit la o vârstă fragedă cu o sarcină, respectiv cu un copil, acea ființă a fost concepută fără voia ei. Și are dreptul la viață. De multe ori, însă, s-a întâmplat ca mama tinerei însărcinate să ia decizia avortului. Lucru care, iarăși, nu este moral. Tânăra, cu sau fără voia ei, a ajuns să poarte în pântece o ființă care va crește, va stabili o legătură permanentă cu mama sa și care îi va schimba viața. Dacă tânăra sau familia ei nu vor sau nu își permită să întrețină un nou-născut, îi pot găsi o familie adoptivă. Cu toate că nici a părăsi "trup din trupul tău" nu este moral, este mai bine decât să îl ucizi...
          Și nu în ultimul rând, avortul recomandat de medici. Chiar dacă în urma unor analize și teste se dovedește posibilitatea ca micuțul să fie bolnav pe parcursul vieții sau să nu trăiască mult, eu consider că niciun om nu are drept de viață și de moarte asupra altui om, mai ales unui nenăscut încă. Mai mult, pentru a evita astfel de situații și decizii, părinții pot să facă analize pentru a afla dacă un eventual copil ar fi sănătos. Dacă nu, e mai moral să adopte un copil născut și abandonat.
          În concluzie, eu consider că avortul este 100% imoral. Nu avem dreptul de a ucide un nenăscut, nu avem dreptul de a ucide rodul unei iubiri sau al unei greșeli. Pruncul este inocent. El trebuie să se nască, dacă soarta asta a decis. Noi, oamenii, nu avem decât rațiunea și sentimentele, pe care trebuie să le folosim cu înțelepciune pentru a nu fi pedepsiți mai târziu, pe orice cale...

0 comments:

Trimiteți un comentariu